Bucurestiul subteran

Bucurestiul subteran

Bucurestiul este un oras incarcat de istorie care ascunde o multime de secrete. Foarte putini sunt cei care stiu cum arata, de fapt, capitala. Pe langa partea vazuta, orasul are o adevarata retea de tuneluri secrete intinsa pe zeci de kilometri.

Niciodata acest oras subteran nu a fost cercetat temeinic, asa ca este aproape imposibil de cernut adevarul de legenda.  Se spune ca unele dintre aceste tuneluri se intind pe asemenea distante incat lucrurile par ca tin mai degraba de imaginatie decat de purul adevar istoric. Se crede ca de sub Manastirea Antim pleaca un tunel care merge pana dincolo de Liceul Sincai, o alta galerie subterana ar duce la Gara de Nord si alta la Academia Militara si ca un vechi tunel lega Palatul Ghica de Manastirea Plumbuita pe sub raul Colentina. Sub Palatul Golescu, de langa stadionul Giulesti, a fost descoperit un coridor subteran care duce inspre lunca Dambovitei.

Istoricii spun ca primul tunel de sub vechiul Bucuresti s-a construit la comanda lui Vlad Tepes si lega palatul sau, aflat pe locul ocupat in prezent de Palatul Kretzulescu, de Biserica Schitu Magureanu, trecand pe sub Gradina Cismigiu, apoi merge spre Cheiul Dambovitei, unde domnitorul avea pregatita o ascunzatoare. Unii cred ca si azi exista comori ce asteapta sa fie scoase la lumina din aceste galerii, dar, in lipsa unor cercetari arheologice sistematice, in parte cauzate de simplu motiv ca nu se pot strica arterele de circulatie sau demola cladiri ca sa le putem cerceta, nu putem sti cat din ceea ce se spune este fantezie si cat e istorie reala. De orice parte s-ar situa adevarul, se pare ca subteranele pline de mister ale capitalei vor fascina intotdeauna si vor face mereu ca imaginatia noastra sa ne poarte pe taramuri nebanuite.

O mare parte din perimetrul de sub centrul vechi al Bucurestiului se pare ca este plin de tuneluri vechi, atat pivnite adanci si boltite ale imobilelor care comunicau intre ele, cat si tunele pe post de mijloc de a trece dintr-o parte a orasului in alta. Toate aceste incaperi si tuneluri au fost astupate in timp, odata cu sistematizarea si cu alte proiecte arhitecturale. In triunghiul format de Cismigiu, Centrul Vechi si Mitropolie se afla si Curtea Veche, unde s-au observat destul de clar unele galerii construite in timpul navalirilor otomane, fiind refolosite ulterior si largite.

Exista legende urbane care spun ca sub Bucuresti exista o retea de tuneluri in care se gasesc “ porti ale timpului”- referire la galeriile care unesc Palatul Ghica de Manastirea Plumbuita, cai de acces spre viitor, cat si spre trecutul orasului. Poate aceasta explica faptul ca Bucuresti e singura capitala din lume cu nume la plural.

Demolarile facute in ultimii ani de communism au tot scos la iveala, pe ici pe colo, ramasite ale istoriei zbuciumate ale Bucurestiului – aceste tuneluri. Daca voda Caragea largise unele tuneluri astfel incat sa se poata plimba chiar si cu caleasca pe sub oras, se spune ca Ceausescu ar fi sapat sub Casa Poporului o retea ampla de galerii prin care sa poata evada in afara Bucurestiului.  Este vorba de aproximativ 20 de kilometri de tuneluri realizate in asa fel incat sa se poata circula prin ele cu masini electrice. Tuneluri principale ar lega Palatul Cotroceni de Academia Militara, pe aceasta de Casa Poporului, iar de aici ar pleca doua tuneluri mari: unul spre fostul Comitet Central si unul spre actualul Minister al Apararii. Se pare ca, cele dinspre Piata Revolutiei sunt intrerupte din loc in loc de usi de sapte tone greutate fiecare, pentru a inchide etans zona in caz de necesitate.

In ciuda misterului care a invaluit dintotdeauna aceasta retea de tuneluri subterane si a faptului ca, pe timpul lui Ceausescu acest subiect era unul tabu, am urmarit pe un canal TV extern, acum cativa ani, pe prezentatorii emisiunii Top Gear cum prezentau o masina in tunelurile de sub Casa Poporului – avem un stil fantastic de a fali cu “minuni” nationale doar strainilor.

Cat este adevar si cat este mit, nu pot sa stiu exact, pentru ca aceste catacombe si tuneluri nu au fost niciodata deschise pentru cercetare, dar istoricii si arhitectii sustin ca reteaua de tuneluri de sub Bucuresti este foarte extinsa si ca ramificatiile subterane au corespondenta cu circa 80 de obiective din Bucuresti.

Asa ca, mie una, mi s-ar parea fascinant un tur turistic prin subteranele capitalei.

No Comments

Post A Comment